Probabil ca spiritul critic mi s-a atrofiat in asa hal incat, vazand un trailler al unui serial american copiat dupa unul britanic "The Office", aproape am colapsat in fata emotiilor cheesy, gata sa dau apa la soareci, pentru Pam si Jim, pe care nu-i cunosc, nu i-am mai vazut pana acum, doar stiu ca sunt best friends si saracu' de Jim has a crush on Pam, care e logodita si-i face o marturisire, si ea are o dilema, si probabil ca se termina cu happy-end, dar chiar ca nu-mi pasa, caci probabil mi se trage de la muzica de pe fundal(cum mi se intampla si la filmele considerate bune de catre critici, ma impresioneaza coloana sonora si traiesc filmul, si pe urma rationalizez si gasesc zeci de calitati filmului) sau de la chipul lui Jim de amorez fara speranta bleg, care asteapta o reactie de pe chipul lui Pam care sa-i confirme ca sentimentele sunt reciproce, si ma gandesc ce perfect ar fi daca te-ai indragosti de best-friendul tau de orice sex si credinta ar fi el, pentru ca ar fi o pereche ideala, un best-friend-lover, deci o uniune perfecta(of course, si el sa simta la fel, ca altfel te uiti ca Jim la simpatica de Pam, si asta nu-i bine) si mai vreau sa spun ca desi mananc arahide glazurate si beau Pepsi in clipa asta nu sunt deloc satisfacut de civilizatia de consum si VREAU mai mult de la viata asta plina de clisee, vreau altceva mai bun si mai autentic, si gata cu fraza asta ca m-am saturat, PUNCT.
http://www.youtube.com/watch?v=wT8enwuSzFo&mode=related&search=
No comments:
Post a Comment